Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gardianul
Anul şi data apariţiei: 07/08/2006
Tematica: imigrantii români (Spania, Franta, Anglia, Germania)
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Bogdan Munteanu
Titlul articolului: Comunele din regiunea spaniola Aragon - repopulate cu romani
Acces online: https://www.gandul.info/news/comunele-regiunea-spaniola-aragon-repopulate-romani-262944


Conditii de imigrare: soti sub 40 de ani, cu cel putin un copil, preferabil fara studii universitare, dispusi sa faca munca fizica Zeci de sate aproape pustii din regiunea spaniola Aragon asteapta cupluri din Romania si din alte tari care vor sa locuiasca la tara, dupa succesul nesperat al unui proiect de populare cu romani si sud-americani a comunei Aguaviva. Situata in provincia semidesertica Teruel (100 km nord vest de Valencia), localitatea a revenit la viata - dupa ani de exod masiv al localnicilor catre marile centre urbane ale Spaniei - gratie implantului de imigranti romani, argentinieni si uruguayeni. Un reportaj din cotidianul francez Le Figaro descrie povestea de succes din Aguaviva, luata drept model de autoritatile din intreaga regiune Aragon, dar si din Galicia si Castilla, cata vreme toate se confrunta cu imbatranirea populatiei rurale. Situatia cea mai grava pare sa se inregistreze in provincia Teruel, marcata de veri toride si ierni aspre, unde exista zeci de localitati cu sub o suta de locuitori si unde se inregistreaza una dintre cele mai mici densitati ale populatiei din Europa. Incepand cu anul 2000, primarul din Aguaviva a gasit o solutie inedita pentru a curma declinul comunei sale. El a publicat anunturi gen "Sat spaniol cauta locuitori pentru repopulare", oferta fiind urmata de 6.000 de cereri, dintre care au fost atent selectate numai cateva. Romanii au fost cei mai norocosi, 118 dintre ei ocupand toate locurile oferite unui total de 128 de straini. Interesul a fost starnit de faptul ca autoritatile locale promiteau o locuinta decenta, un loc de munca pentru cel putin unul dintre soti, ba chiar se si angajau sa trimita in avans banii necesari deplasarii. In schimb, imigrantilor li se cerea sa fie cupluri casatorite, sa nu depaseasca 40 de ani, sa aiba cel putin un copil. Au fost favorizati cei fara studii superioare si cu disponibilitate de a presta munca fizica, deoarece majoritatea slujbelor erau oferite in agricultura si constructii. Contractul semnat la sosire obliga familiile sa ramana cinci ani in localitate. La expirarea perioadei au fost si imigranti care au plecat din Aguaviva (intre care o familie de psihanalisti argentinieni care nu s-au putut adapta defel), dar majoritatea au ramas. Romanii au devenit foarte apreciati, singura cafenea din localitate fiind proprietatea unei romance de 38 de ani. Modelul din Aguaviva a fost preluat si de primarul din alta comuna din Teruel, Foz de Calanda, care a impus si mai strict conditia ca numai cei care stiu ce inseamna viata la tara sa fie primiti. Potrivit primarului, citat de Le Figaro, nu exista nici un fel de probleme etnice intre imigranti, care invata repede spaniola, insa apar tensiuni daca imigreaza oameni neobisnuiti cu viata la tara: "Orasenilor in cautare de viata bucolica le spun ca iernile sunt foarte reci, ca nu vad pe nimeni pe strazi si ca nu exista viata privata, pentru ca toata lumea stie totul despre fiecare". In momentul de fata, 70 de comune din Aragon au liste de potentiali imigranti, care sunt analizati pe baza unor criterii similare celor aplicate in cele doua localitati amintite.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.